VIENA - UN COLT DE CIVILIZATIE

M-am ''ratacit'' in vara asta intr-un colt de lume civilizata, Viena - orasul muzicii clasice. M-am lovit de acest gen muzical intr-o seara cand in fata primariei intr-un cadru de spectacol, se urmarea si asculta muzica clasica proiectata pe un ecran imens. Nu credeam ca exista atata lume iubitoare de muzica lui Mozart sau Scubert. In spatele celor aproximativ 500 de locuri in aer liber puteai sa savurezi berea vieneza sau sa gusti un wurst(asemanator carnatului romanesc, dar mult mai bun) cu mustar.

Capitala Austriei iti ofera o serie intreaga de muzee si obiective turistice. Viena abunda in obiective turistice si atractii ce fac ca turistii sa asalteze cu miile capitala Austriei(anual sosesc 8 milioane de vizitatori).
Am fost cazat chiar in centru,la Hotel Atlas pe Lerchenfelder Strasse, ceea ce ne-a avantajat din punct de vedere al transportului. Am calatorit si cu metroul, in drum spre Schonbrunn, sistemul de calatorie fiind total diferit de al nostru. Iti alegi singur ruta pe care vrei sa o urmezi de pe ecranul automatului si selectezi cate calatorii faci sau ticket pentru toata ziua, saptamana, apoi iti este afisat suma pe care trebuie sa o introduci in ''tonomat'' pentru a ti se elibera ticketul.Este impropriu spus metrou pentru ca acesta circula si la suprafata (destul de mult) si subteran, ceva deosebit.

DRUMETII DE VARA (III): RETEZAT

Am lasat la urma, cea mai fumoasa atractie a drumetiei de vara de pe munte. Parcul National Retezat - o lume a lacurilor printre piscuri semete.

Dupa cele doua zile din Rodnei, gandurile noastre se indreptau catre cel mai frumos Parc National din Romania. Cu o ''escala''la Cluj, unde am stat la o bere, itinerariul avea sa se incheie dupa 4 zile pe Retezat.

Drumul nu se mai termina odata si nu ajunsesem la … un fel de baza a turistilor care vor sa urce pe munte, desi ceasul arata trecut de ora 12 noaptea. Aceeasi problema intalnita la Vatra Dornei am gasito si aici la Hateg: indicatoarele de informare.

Faceam concurenta Politiei rutiere, circuland pe sosea in ambele directii desi trebuia sa ''o bagam la stanga,undeva''. Ce usor a fost apoi cand am trecut pe linga o scoala cu luminile aprinse la acea ora, dar si cu indicatiile date de doi chefli gasiti intr-un bar la marginea localitatii.

DRUMETII DE VARA (II): MUNTII RODNEI

Drumetia noastra prin tara continua inca de seara, cand am plecat de la Durau, urmatoarea destinatie fiind Muntii Rodnei din Carpatii Orientali. Am zabovit putin la barajul de la Bicaz dupa care ''otomobilul''cu Sorin pe post de Senna, serpuia tinutul nordic al Romaniei. Am ajuns si la Vatra Dornei, unde fetele frumoase sunt invers proportionale cu ...indicatoarele de circulatie(cred ca mi-o iau).Ne-am intors de vreo doua ori din drum si pana la urma am gasit drumul cel bun.Intr-un tarziu, pe la 10 seara ajunseseram in Borsa.

Borşa este un oraş de pe Valea Vişeu, între Munţii Rodna şi Maramureş. Oraşul este la aproape 80 de km via DN 18 de Sighetu Marmaţiei, ultima comună din vale înainte ca Pasul Prislop să ajungă în Moldova.
Borşa se află la o altitudine de aproape 700 m şi este cel mai important punct de plecare pentru călătoriile spre Munţii Rodnei. Mai mult, Borşa se află între două arii importante, aflate sub protecţie: Parcul Natural din Munţii Maramureş şi Parcul Naţional din Munţii Rodnei.
La aproape 6 km nord de Borşa este o aşezare minieră numită Baia Borşa, care până nu demult era un important centru de minerit pentru cupru, argint şi plumb.

La o asa tara frumoasa cum avem, ne lipseste felul de a promova turismul si modul lui de organizare.Am simtit lucrul asta la Borsa , unde nu exista un ''semn'', ceva, care sa te duca spre locul de campare,spre munte. Asa ca am luato ca orbii, pe bajbaite. Ne-am descurcat in cele din urma … dormind in masina, in sacii de dormit, nu inainte de a lua cina obisnuita cu eticheta rosie si din hamei.Dimineata am fost foarte inclestat, nu din cauza vreunei probleme de stomac ci noilor pozitii de somn.

DRUMETII DE VARA (partea 1)- CEAHLAU

Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei strămoşeşti.
(Nicolae Gane

**********************************************************************************

Am plecat sambata dimineata pe la 4.30 spre un itinerar necunoscut de mine decat din poze si de pe internet (recunosc). Ceilalti camarazi de drumetie au mai fost si nu s-au saturat de sarmul carpatin. O cafea de dimineata, m-a scos din starea de amorteala in care eram. Si uite asa ajunseseram prin zona ungureasca a Romaniei, undeva in Covasna, pe unde indicatoarele spre Bicaz disparusera. Intrebarii noastre din romaneste i s-a raspuns cu un "ighen" foarte natural si apoi zambete din partea ambelor parti, mai ales a noastra, completata de cuvinte xenofobe.
Cateva minute petrecute la Lacul Rosu ne-au mai dezmortit picioarele dornice de multa miscare.Mai tarziu aveau ele "activitate" incarcata.

Am oprit si in Cheile Bicazului pentru a imi completa colectia de vara cu o sapca pe care am dat 10 lei. Nu prea port eu asa ceva dar era utila acolo sus … sa nu imi intre muntele in ochi :))
Statiunea Durau a insemnat punctul de plecare spre Vf. Toaca.Dupa ce ne-am echipat si am inaugurat traseul cu o "bere fututa" asa cum ii placea lui Remus sa zica, am ales traseul denumit şi "traseul Duruitoarei", care începe în faţa hotelului "Bistriţa" din staţiunea Durău. După ce se traversează un pod de beton peste un pârâu mic, se coboară în "Poiana Cailor"



Este un traseu istoric, făcând parte dintre primele şapte trasee marcate în Masivul Ceahlău. În anul 1936 este marcat cu semnul cruce roşie pe fond alb, semnul păstrându-se până în prezent. Această potecă a fost străbătură de Alexandru Vlahuţă, cel care ne-a lăsat o frumoasă descriere a acestei zone.

VACANTA DE VARA IN TREI EPISOADE

Dupa o perioada lunga in care nu am mai scris nimic pe blogul personal, revin cu amintirile din aceasta vara, pe acolo unde am fost. Adica cu de toate: mare, munte si Viena, un oras maiestros, incantator si plin de istorie.
Sejurul de 4 zile la mare mi-a lasat un gust amar. Suntem in Romania, totusi. Mizerie, aglomeratie si tiganeala. Acestea ar fi caracteristicile litoralului sau mai bine spus ale Costinestiului, statiunea tineretului.
La munte a fost ''super'' sau ''rock'' cum spun amicii mei.Cu cortul si cu rucsacul in spate e ceva de nedescris. Imaginile traite m-au fermecat si pot spune ca acolo pe culmile muntilor te simti altfel. Nu pot sa descriu starea in care eram atunci dar va asigur ca e ceva foarte fain. Cei care consuma shaorma sa stea acasa ca au surpriza sa faca infarct :)
Viena este un oras nobil, fara pereche. Civilizatia si gradul de viata al austriecilor este de neegalat de catre noi, romanii. De fapt nici nu exista un context in care sa facem comparatie cu ei. Noi traim in Balcani. Suntem sub nivelul civilizatiei obisnuite.
Auf Wiedersen !

ROMANIA DE AZI: CU MASINA IN USA BANCII

Intr-o veche postare am prezentat modul cum percepe sexul slab, arta de a conduce o masina.Nu a trecut mult timp si am citit despre un ''eveniment'' din asta petrecut la Timisoara.

Tipa s-a gandit ca e bine sa aiba fundu' asigurat. Nu ala la care va ganditi voi, ci fundu' masinii sau spatele cum zic ele.

Iata cum s-a priponit pitzipoanca cu masina pe trotuar, chiar in fatza unei banci.Oamenii din banca au stat minute bune inauntru, neavand cum sa mai deschida usa de la iesire. Cu alte cuvinte au fost ''ostateci'', subiect bun de OTV(zero tv).






A aparut si pitzipoanca. Fusese la MC Donald's in Piata Victoriei. Si-a luat amenda cuvenita si a aparut in ziare. ASTA E CEVA NEMAIPOMENIT PENTRU CV-ul ei. :)). De acum lumea o va recunoaste pe strada: uiteo si pe proasta aia care si-a parcat masina in usa bancii.